nu era un traseu geografic, ci procesul de a se regăsi pe sine. Era drumul de la cine trebuia să fie către cine era cu adevărat. În acea liniște deplină, a început să scrie, pasiunea pe care o abandonase în adolescență pentru a deveni „pragmatic”.
S-a întors în oraș nu cu aur, ci cu o privire senină. Viața lui nu s-a schimbat radical la exterior, dar modul în care o trăia era diferit. Fiecare alegere, fiecare cuvânt și fiecare pas deveniseră o expresie a adevărului său interior. Descoperise că cea mai lungă și dificilă călătorie este, de fapt, cea de la minte la inimă. E Calea Spre Tine
Ți-ar plăcea să dezvoltăm această poveste într-o direcție mai sau să rămânem în zona de dezvoltare personală ? nu era un traseu geografic, ci procesul de